Hero's room

Era in camera sa, dupa un dus ce tocmai il terminase. Incepuse sa se intinda pentru a se dezmorti putin, apoi se aseza pe canapea pornind televizorul. Schimba canalele haotic, niciunul nu-i convenea.
- "Ei la naiba... chiar nu mai e nimic interesant?" gandi usor iritat, oprind la canalul cu muzica. "Cred ca voi exersa si eu.."

Stateam pe o scara privind toate usile apartamentelor.Stiam ca este un apartament gorl iar toata lumea zicea ca este bantuit.Era interesant sa descopar eu ca chiar este bantuit.M-am ridicat si m-am indreptat spre acel apartament,lipindu-mi urechea de usa.Se auzea muzica.Muzica?!Fantomelor le place muzica?!Interesant,desi cam ciudat.Mi-am zis eu in gand.Am batut usor. Ce patetic.Doar nu-mi va deschide cineva usa,daca apartamentul e gol...

Auzi ciocanitul, dadu volumul televizorului mai incet, mergand sa deschida.
- " Proasta sincronizare sa ramai in halat Hero..." isi zise acesta, cand apasa pe clanta. "Sau poate ai noroc si e nenea cu mancarea.." isi inchise acesta ochii cand materialul lemnos era dat la o parte, deschizandu-i in momentul in care era si usa deschisa. "N-ai noroc..." realiza el cand o zari pe fata.
- Salut...! Nevoie de ajutor sau in vizita ? se adresa acesta fetei in timp ce-o privi.

Am ramas putin socata.Asta era fantoma de care toata lumea vorbea?Ce tantalai!
-Ajutor?Neah.Am venit sa descopar fantoma din apartamentul tau.Nu intreba.Dar,pe moment ce nu'i nicio fantoma,cred ca am venit in vizita.Am chicotit usor.Uhm...sper ca nu te deranjez...

- Nu deranjezi vanatoare de fantome. Intra! spuse el in timp ce se dadu la o parte, pentru a-i face loc fetei. Ia un loc si zi-mi daca pot sa te servesc cu ceva! Apropo ai un curaj remarcabil daca te-ai pus la cautat de fantome.. chicoti tanarul usor. " Ehm ar trebui felicitat menagerul pentru asta...! Data viitoare sa spuna ca exista si varcolaci.."gandi el, zambind de la idee. Ah! Imi pare rau ca nu m-am prezentat... Mi se spune Hero! isi aminti tanarul.

Am intrat incet in camera asezandu-ma pe canapea.
-Thanx.Dar curajul asta cred ca m'ar fi parasit daca as fi gasit ceva p'aici.Eu sunt Sung Hyo.Incantata!M-am ridicat si i-am intins mana.Si nu vreau nimic.Mersi oricum. Am zambit apoi m-am asezat din nou pe canapea.Si,Hero,cati ani ? L-am intrebat curioasa.

- La fel de incantat! spuse baiatul, asezandu-se pe un fotoliu din fata fetei. Nu ar trebui oaspetele sa se prezinte informatiile primu' ? intreba el, ridicandu-si privirea catre ea. Dar ca sa-ti raspund la intrebare...fac umbra pamantului de 19 primaveri. Si as vrea sa te intreb care e povestea cu fantoma? disimula acesta, ca si cand n-ar sti.

-Ahh sorry.Eu am optispe ani.Povestea cu fantoma...ma mir ca nu ai aflat-o.De fiecare data cand s'a mutat cineva in apartamentul asta,toti au sarit pe ea sau el cu intrebari.In fine.Deci,cica aici a stat un tata cu copilul sau.Si,ei 2 nu se intelegeau deloc.Iar copilul l-a injunghiat pe taicasu apoi a fugit.Si credem ca spiritul tatalui inca mai bantuie apartamentul,cautandu-si fiiul sa se razbune. Cam siropoasa povestea,dar interesanta pentru mine.

- Si cam paranormala pentru mine...! " Mama cata imaginatie mai au oamenii din ziua de azi." Locuiesti in acest bloc, nu ? Si cam de cati ani daca nu te superi ? Ai crezut asa mult in povestea aceasta ?

-Da,locuiesc aici de vreo 2 saptamani.Nu am crezut in ea.Dar am inceput sa cred cand am auzit zgomote de aici.Si acum am aflat ca tu erai.Ehh...de'acum nu le mai dau importanta tantalailor.Atentia mi-a fost atrasa de buzele lui.Ma uitam neincetat la ele apoi am zambit,uitandu-ma in alta parte. As fi vrut sa le pot atinge...

- Hmm... Da cum iti dai seama ca sunt viu ? continua acesta cu joaca fantomelor. Daca sunt holograma ? Stii tehnologia de azi e foarte avansata, face ca totul sa para atat de real.. deci daca totusi sunt o fantoma... nu iti este frica ? Te iau cu mine in lumea spiritelor! se prosti acesta, mimand un zambet prea comic, incat aproape ca bufni in ras de la el.

-Ia-ma,mie-mi convine.Adica,nu,mai bine raman printre vii... Te-am atins,nu esti holograma.Si nu am 2 ani...I-am observat zambetul si am bufnit usor in ras oprindu-ma repede.Scuze.Nu am vrut,dar zambetul acela chiar a fost amuzant.M-am ridicat si m-am dus langa fereastra.

- Nu a fost problema... Ai cedat oricum inaintea mea...! spuse el stergandu-si zambetul de pe chip. Cand m-ai atins ? ramase el uimit caci nu simtise nimic. Oricum Sung, locuiesti singura, mai ai frati ? intreba baiatul, in timp ce-si duse privirea catre fata. " Hmm si credeam ca numai ochii ii sunt superbi..." dadu acesta o importanta aparte parului, iar cand realiza, isi muta privirea.

M-am intors cu fata la el zambind.
-Locuiesc singura si sunt singura si la parinti.Si imi place asa.Am scos limba copilareste la el.M-am apropiat de el,mangaindu-i obrazul.A,scuze.Mi s-a parut ca ai o geana pe obraz.

- Da.. acu am simtit si eu ca m-ai atins! spuse el zambind dulce catre fata si punandu-si mana peste cea a fetei. "Ah ce fina e.." gandi baiatul cand simti contactul dintre ei doi. Stai jos te vor durea picioarele... adauga, tragand-o de mana pana ce ateriza in poala lui. Acu si eu cred ca si tu esti reala...!

Am ramas uimita pentru cateva secunde.M-am apropiat incet de buzele lui,incepand sa il sarut.
-Stii,de cand te-am vazut am vrut sa iti pot atinge buzele. Atunci mi-am incolacit mainile dupa gatul lui,continuand sa-l sarut apasat si lent.Si acum as vrea altceva dar te las sa-ti storci creierii cu asta. Am scos limba iar la el.

Isi aseza mainile pe talia ei, uitandu-se in ochi fetei.
- Hmm.. ai dreptate ca-mi storc creierii ca intr-adevar nu-mi dau seama la ce-ti bate mintea...! zambi el usor, trecandu-i o idee perversa prin cap, pe care o alunga imediat. Macar un indiciu, poti da ? facu ochi usori de catelusi.

-Nu.Imediat ce i-am vazut ochisorii de catelus nu am putut sa nu-i zic.Defapt,da,iti zic.Dar nu stiu cum.Si stay relax ca nu ma gandesc la prostii.Dar ca sa nu mai stai tu 7 ani sa te gandesti,iti zic eu tot.Vreau sa fii al meu,daca nu deja ai pe cineva...ca la cum arati...Am privit in alta parte

- Hmm momentan sunt singur... La cum arat... nu am timp de o relatie si daca am o relatie.. fata devine hmm usor irascibila.. Nu m-ar deranja sa fim impreuna dar totodata ma si indoiesc ca vei rezista.
Isi apleca usor privirea.
- " Pacat chiar imi place fata... dar asa se intampla in majoritatea cazurilor..!" gandi el, oftand usor in sinea sa.

-Eu nu sunt irascibila si nici nu voi deveni and...iti voi demonstra ca nu sunt ca celelalte.Nu stiu inca cum,dar ma voi gandi.Chiar te plac...te plac mult.Foarte mult.I-am ridicat usor capul cu degetul apoi l-am sarutat din nou,neincetat trecandu-mi mana prin parul lui din cand in cand.

Ii raspunse sarutarilor, ramanand mut de la raspunsul fetei.
- " Hmm.. sper sa fie asa...!" isi zise in minte, cuprinzand-o mai bine pe fata, iar in acel moment isi dadu seama cat de bine saruta, incat se completa cu sarutul lui.
- Saruti extraordinar! o complimenta el la o pauza.

-Mersi.Si tu la fel. Deci cum ramane...? Am facut ochisori de caprioara impuscata. Dar daca nu vrei sa fim impreuna,n-am ce zice...defapt,n-am ce comenta.Tu alegi.

Baiatul o saruta foarte dulce, drept raspuns, avand grija ca limba sa sa patrunda toata caverna fetei. La finalul raspunsului ii spuse:
- Ce zici ? Vreau?

L-am strans tare'n brate.
-Deci...vrei?Yeey.Am tipat extaziata apoi l-am sarutat scurt.

Zambi, dupa sarut, privind-o pe fata.
- Deci acum e oficial ca noi doi suntem impreuna, nu ?
Incepea sa-si plimbe o mana prin parul fetei, in timpul intrebarii.